Inițiativa Fără Penali în funcții publice, blocată de Liviu Dragnea

Liviu Dragnea blochează de aproape două luni Inițiativa cetățenească Fără Penali în funcții publice în Camera Deputaților. Inițiativa nu a ajuns la CCR sub pretextul că angajații Secretariatul General nu a avut timp să copieze dosarele cu semnături. În aproape trei luni de zile, au copiat doar un sfert din dosare.

USR a depus 850.000 de semnături la Camera Deputaților pe data de 21 septembrie, când s-au împlinit șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar pe data de 26 octombrie președintele grupului de inițiativă, avocatul Mihai Badea, a depus o solicitare la Camera Deputaților pentru trimiterea inițiativei către Curtea Constituțională.

"Am aflat cu stupoare că semnăturile pentru Fără Penali în funcții publice nu au ajuns nici acum la CCR, deși acest lucru trebuia realizat încă de la finalul lunii octombrie. Liviu Dragnea refuză trimiterea semnăturilor către Curtea Constituțională, motiv pentru care cerem expres ca săptămâna viitoare în Biroul Permanent să fie introdusă cererea nostră pe ordinea de zi, pentru transmiterea semnăturilor. Ne confruntăm cu o încercare de blocare a inițiativei pe care o susțin peste un milion de oameni. Liviu Dragnea refuză să transmită semnăturile de la Secretariat la CCR", a declarat președintele USR Dan Barna.

Potrivit legii 189/1999 privind revizuirea Constituției de către cetățeni la Art.6 (2): Camera Parlamentului la care a fost înregistrată inițiativa legislativă a cetățenilor va trimite originalele listelor de susținători la Curtea Constituțională, păstrându-și o copie a acestora. Ulterior, CCR are la dispoziție 60 de zile pentru a se pronunța asupra constituționalității inițiativei. Președintele Camerei Deputaților, care are două condamnări penale, vrea să stopeze un eventual referendum al inițiativei Fără Penali în funcții publice. USR va face tot ce-i stă în putință pentru ca vocea românilor care au semnat inițiativa să ajungă în Constituția României.

Inițiativa Fără Penali în funcții publice propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: "Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării."